Divergențele mele cu acneea au început prin clasa a V-a, pe când întreg procesul meu de îngrijire a tenului reprezenta folosirea unui lapte demachiant, o mască pe bază de argilă la câteva zile, și aplicarea sucului de lămâie pe zonele inflamate, atunci când nu vedeam vreo soluție pentru a scăpa de monstruleții care mă afectau emoțional și mi-au scăzut, progresiv, încrederea în mine.

Pe parcursul anilor, tenul meu a întâmpinat toate greutățile posibile (acnee, puncte negre), pe care am încercat să le îndepărtez, fiind complexată de aspectul tenului meu și, normal, de părerile celor din jur.
Nu e ușor să ai parte de un ten gras, extrem de capricios, și să cauți mereu un echilibru în privința sebumului în exces, care poate crea acel aspect neplăcut de ten "uleios", și care poate deveni jenant uneori, dar cel mai important aspect, poate duce la apariția coșurilor, dacă nu respecți niște pași stricți de îngrijire și curățare zilnică a tenului.